joi, 23 iunie 2011

marți, 14 iunie 2011

SPERANTA ....

Hm... Nu mi-am pierdut speranta, chiar daca speranta intotdeauna ramane cel din urma cel mai bun prieten al prostului !!!

M-a facut sa ma simt ca si cand as fi ultimul om , dar ii dau dreptate si nu am absolut nimic de reprosat... Bine , dreptate pana la un anumit punct , pentru ca nu pot spune ca am fost eu vinovata in totalitate... In momentul in care intr-o disputa sunt implicate 2 sau mai multe persoane , automat vina nu revine unuia singur , fiecare are o parte din vina ...

Dar nu cred ca mai conteaza acum cine este de vina sau cine si ce a gresit , cine si ce a facut... Deja s-au spus prea multe si deja nu mai am nici acel ultim strop de speranta :) Acea speranta care apare in momentul in care propriul tau eu refuza sa vada jumatatea goala a paharului ...

Acea jumatate goala care probabil nu se va umple din nou niciodata , acea sclipire , acea raza care ne ridica de multe ori din cea mai cumplita stare sufleteasca .... Stare care te poate schimba radical , moment in care ajungi sa nu realizezi ce se intampla si sa iti doresti ca totul sa fie doar un vis urat , urmand sa te trezesti a doua zi ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat... Dar asta este cruda realitate !

Cruda pentru unii, fiindca ... este minunat sa vezi oameni sperand si realizandu-si visele , pe rand, unul cate unul. Nu stiu cum ar fi viata fara speranta , pentru ca speranta apare zi de zi si in orice moment , chiar si atunci cand zici "Sper sa nu ploua maine!" SPERI ! ( app in acest moment ploua:))) )

Tind sa cred ca o viata fara speranta este imposibila , speranta apare cand te astepti mai putin :) Si este definita de fiecare in parte , fiecare o vede semnificand ceva , apare in evenimentele minore din viata de zi cu zi , cum spuneam ...

Nu stiu daca fac bine sau nu ca inca mai sper , timpul va trece , totul depinde de acesta ... O sa las totul in voia timpului , oricum nu am nimic altceva mai bun de facut in acest caz :-)

marți, 23 noiembrie 2010

Imi pare rau....


Mi s-a parut un subiect bun si am revenit la el...

"Imi pare rau!" nu exista !
Nu ai inteles asta nici pana acum ?
Cu acest INFANTIL "imi pare rau" poti sa omori omul !

Nu reusesti nici macar sa respiri , nici sa privesti "opera" ta fiinsca deja nu mai exista ! Ai uitat ?! Esti un simplu om care nu are dreptul la nimic. Reprezinti un statut, acela de clavul propriei tale inchisori...

Viata ti-e inchisoarea a carei chei nu o ai.
Insa , inainte de a incerca sa gasesti cheia te pierzi intre labirindul dintre dorinta si resemnare.

Nu stii inca daca drumul este infundat sau este corect.
Ultima solutie ? Exista !
Cineva sa deschida usa aceea inainte ca globul sensibil sa se usuce si sa se ofileasca ! Batalia este dura , plina de materialism...

Cineva sa zdrangane din clopotel.
E timpul sa ne trezim !

Marcat pe viata


Influienta 'prietenilor' te determina sa faci unele lucruri care te marcheaza complet , isi pun amprenta pe intregul tu , rascolindu-ti neincetat trecutul si faptele acelea josnice !

"Imi pare rau" ? Hmmm... Cat de simplu este sa spui asta ! O si simti atunci cand o spui ? simti ca acea durere iti sfasie sufletul si nu iti da pace pana in momentul in care obtii iertarea celui caruia i-ai gresit ?

Nu sunt indeajuns cuvintele , este nevoie de fapte , de multe fapte... Cred ca fiecare dintre noi este de acord cu mine . Este un moment in care simti acei fluturasi in stomac ! De ce sa omori fluturasii doar pentru satisfactia altora ?! De ce sa strici banca aceea pe care ne imbratisam seara , dupa ce adormeau ai mei parinti ? Am ocolit-o de multe ori in ultimul timp. Noroc ca am avut o alternativa...

Nu stau sa mai dezbat acest subiect , ideea este ca pentru o fractiune de secunda am simtit tot ceea ce este mai rau pe aceasta lume , mi-ai rascolit cele mai vechi si dureroase amintiri , m-ai lasat acolo , cazuta la pamant , prabusita , terminata ...

Ai plecat multumit de ceea ce facusei , impreuna cu 'prietenii tai'....

Revenind...


Si cum spuneam m-am cam saturaaaat de atata perversitate ...:))si nu am ascultat nicio manea recent ca sa ma apuc sa scriu asa aiurea...

Ma intreb oare ce zace in mintea unora , cu privire la propria lor viata dar in special la viata celorlalti...

Ma gandesc la povesti fantastice , ma gandesc , ma minunez , ma gandesc , avand o senzatie de revolta amestecata cu dispret. Ma foiesc pe toata canapeaua , gandindu-ma cat de convinsi sunt cei ce vorbesc. Murdaresc tot cu invidia si inversunarea lor ! Cuvinte folosite de o oarecare sunt rostite la unison de toti. Aceleasi concluzii aberante ! Ai stat impreuna cu mine si am baut din aceeasi cana sau din aceeasi sticla. Si tie ti s-a zambit frumos , am trait impreuna momente minunate...

Am trait ! ... Dar acum c faci ? arunci cu noroi in stanga si-n dreapta. In orice caz , sarma este infinita , dar astazi nu-mi intind rufele pe sarma , ci pe grijile tale , voastre suparatoare . Am udat tricoul de lacrimi , il storc incet si curg picaturi de iubire... Da , iubire , cand in sufletul meu zace atat de multa ura si nemultumire... M-am inghesuit pe fotofiu , cu genunchii stransi si fruntea asudata de planuri utopice.

Mie , ma repet , la fel cum ti-am si zis , nu-mi dai lectii de viata !

Cu castile in urechi , trag cu pofta din tigara si fumul se imprastie prin camera , in cerc, iar cu degetul trasez fraze inteligibile, fraze traduse de pielea ta .
Timpul este masurat in bataile inimii mele , iar sub palma simt nevoia sa tin strans tot ceea ce a ramas mai bun din mine... Tot ce mai ramasese bun !

O Vad ! Dar prin perdeaua cu gauri adanci a marstii angelice pe care o abordeaza zace o gandire demonica , care nu imi da pace si ma incomodeaza de fiecare data cand o privesc.
Vad in acest moment franturi de litere , litere ce descompun lista mea de dorinte. Ard putin cate putin like my cigarette , si sufletul devenit scrum il pun intr-o scrumiera veche si uzata...

Trebuie sa luptam pentru noi , dar nu stiu sa-mi pastrez linistea , sa-mi caut fericirea , fara sa ma mai deranjeze ceea ce ai putea face/spune tu. Trebuie sa incerc sa ma mint singura ca totul va fi bine...

Cuprinsa de ganduri , muzica lenta din casti se opreste , nu realizez pe moment , dar suna telefonul... Tresar... "alo !?"

El era...

El era fumul din tigara ei , ea era un trandafir 'trecut' intr-o vaza prafuita...

Ea fuma in continuare , el se transforma in scrum. In ureche ii rasuna o balada a invinsilor , un sunet crud al unei povesti ce insista sa ramana reala... El este acea tigara pe trebuie sa o lasi si nu poti , acea tigara care iti creeaza dependenta si pe care vrei sa o aprinzi iar si iar si iar...
Dar astazi era indiferenta si rece, cu rujul rosu si privirea de gheata , turna din cafeau cu 3 pliculete de zahar , din cana obisnuita , cana din fiecare zi , acoperind toate visele si sperantele lor , intr-o camera goala , plina de amintiri si cuvinte care ii legau. Scrumul cadea pe varful degetului ei mic , o ardea... Desena cercuri si sageti , o durea ! ...

duminică, 13 iunie 2010

Pastile ???

Ma gandeam azi , si ce crezi?? Mi-a venit o idee geniala... De ce nu s-a inventat o pastila care sa alunge dragostea?
Sa te faca sa nu iti mai pese:X
De NIMENI si de NIMIC!!!!!!
Nu mai suport... De ce trebuie sa fie totul atat de complicat , de ce nu poti sa iei lucrurile asa cum sunt , de ce intotdeauna apar complicatii , de ce totul este atat de complicat?? De ce atunci cand sunt doi , de cele mai multe ori unul singur este acela care se implica...si pune suflet? De ce azi trebuie sa fie problemele inaintea tuturor? De ce nu poti sa privesti viata fara sa iti fie frica... Frica de sentimente , frica de singuratate , de dezamagire , de... Nu stiu , e aiurea... Uneori as fi vrut sa pot uita de tot , sa fug de toate problemele astea. Pentru ca atunci cand tu te implici trup si suflet , iar celalalt isi bate joc nu faci decat sa te distrugi... Totul este pe dos , fiecare pentru el , nimeni nu se gandeste la tine , la nevoile tale , la ceea ce te-ar putea face sa te simti mai bine. De ce?? Pentru ca asa este simplu acum... Este mult mai frumos sa barfesti pe x si pe y fara sa iti pese daca este adevarat sau nu sau cel putin sa te gandesti inainte cat de mult rau i-ai putea face acelei persoane. Dar nuuu , este atat de in sa duci barfa , ca deh esti si tu fata si trebuie sa fii in trend cu ultimele tendinte in materie de "picanterii"... Pana la urma , ce conteaza daca este sau nu ok , important este sa te simti tu bine si sa te distrezi vorbind de z , vai... Ce sa zic , felicitari!!!! Nu zic ca eu nu barfec , hello , sa fim realisti.. Cine nu barfeste?? Dar ma seaca sa vad pe HI5 tot felul de comentarii rautacioase , de parca m-ar afecta pe mine cu ceva (dar daca stau mai bine sa ma gandesc ma afecteaza , si mult)
In fine...
Trecem peste asta...
Sa revenim la subiectul initial:)
Pastile???
Vreau sa se creeze pastilele fericirii , da:))
Nu droguri =;
Nu stiu!
Ceva...:-?
MAI MAGIC DECAT "MAGICUL"
:X
Stiu , este tarziu , cald si eu m-am plictisit teribil....
Noapte buna:*

Persoane interesate

Despre mine

Fotografia mea
http://www.facebook.com/profile.php?id=100000723168475